SIT NATURA 2000

In urma identificării mai multor specii de plante şi animale şi tipuri de habitate naturale rare, Cheile Sugăului – Munticelu a fost declarat sit de importanţă comunitară (OM 1964 din 2007), cu o suprafaţă de 318 ha, parte integrantă a Reţelei ecologice europene NATURA 2000.

NATURA 2000 este o reţea europeană de zone naturale protejate, constituită cu scopul conservării celor mai rare şi vulnerabile specii sălbatice (plante şi animale) şi habitate naturale de interes comunitar.

Reţeaua NATURA 2000 fost constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci şi pentru menţinerea acestor bogăţii naturale pe termen lung, pentru conservarea biodiversitatii si asigurarea resurselor de mediu necesare dezvoltării socio-economice.

Reţeaua NATURA 2000 se bazează pe două directive ale Uniunii Europene şi include două tipuri de situri:

     1. Situri de Importanţă Comunitară (SCI =”Sites of Community Interest”) si Arii Speciale de Conservare (SAC =“ Special Areas of Conservation”) constituite conform Directivei Habitate

     2. Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA= “Special Protection Areas”) - constituite conform Directivei Păsări

Practic, pe întreaga suprafaţă a sitului MUNTICELU, dar şi în vecinătatea acestuia, există habitate naturale listate în Directiva Habitate a Uniunii Europene. Relieful calcaros şi zonele de abrupt au impus ca dominante habitatele de tip “Pante stâncoase cu vegetaţie chasmofitică”, si “Paduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros”,  alaturi de “Fanete montane”, “Grohotiş şi lespezi calcaroase”, “Grote neexploatate turistic”.

Pe langa importanta geologica, botanica si peisagistica, valoarea şi unicitatea rezervaţiei sunt întărite considerabil prin prezenţa habitatelor prioritare – “Izvoare petrifiante cu formare de travertin” (H.7220*), un tip de habitat complex, foarte rar şi fragil.  La intrarea amonte in Cheile Sugaului  exista toate stadiile evolutive ale acestui habitat, de la vegetatia de muschi (cu specia caracteristica Cratoneurion commutatum) la tufuri calcaroase si travertine.  Aceste aspecte au impus desemnarea ariei protejate ca sit de importanţă comunitară, declararea ariei speciale de conservare şi integrarea sa în reţeaua europeană Natura 2000.

Specii de plante si animale de interes comunitar identificate in sit: irisul, stanjenelul, clopotei, ursul brun, rasul, lupul, capra neagra, liliacul comun, liliacul mic, tritonul carpatic, tritonul cu creasta, buhaiul de balta, croitorul alpin.

Situl NATURA 2000 CHEILE ŞUGĂULUI-MUNTICELU -cod ROSCI0033 a fost identificat şi declarat pe baze ştiintifice (conform procedurilor celor două Directive) cu scopul de a se menţine într-o stare de conservare favorabilă o suprafaţă reprezentativă a celor mai importante tipuri de habitate (enumerate în Anexa I a Directivei Habitate) şi populaţii reprezentative de specii ale Europei (enumerate în  Anexa II a Directivei Habitate şi în Anexa I a Directivei Păsări) prezente in sit.

Directiva Habitate – a fost creată pentru a conserva atât speciile de plante şi animale sălbatice, cât şi habitatele naturale din Uniunea Europeană, prin înfiinţarea Ariilor Speciale de Conservare. Toate acţiunile bazate pe această directivă sunt axate pe menţinerea unui statut de conservare favorabil sau pe reabilitarea speciilor şi habitatelor propuse. Toate măsurile de conservare ar trebui sa aibă în vedere şi aspectele economice şi sociale la nivel regional şi local. Directiva Habitate (92/43/CEE) stă la baza înfiinţării reţelei Natura 2000.

Directiva Păsări – se referă la conservarea speciilor de păsări care se găsesc în mod natural în sălbăticie pe teritoriul european al statelor membre. Principalele obiective ale acestei directive sunt protecţia, managementul şi controlul acestor specii şi stabilirea regulilor pentru conservarea lor. Această directivă se va aplica în cazul păsărilor, ouălor lor, cuiburilor şi habitatelor lor. Statele membre ar trebui să declare Zone Speciale de Protecţie pentru conservarea speciilor şi habitatelor propuse. Directiva Păsări (79/409/CEE) stă la baza înfiinţării reţelei Natura 2000.

Habitatul prioritar 7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)

Are întotdeauna o extindere mică, fiind asociat altor habitate de naturi foarte diverse. Pentru apariţia izvoarelor petrifiante cu formare de travertin este necesar să existe condiţii geografice particulare, respectiv masive calcaroase si -eventual- fenomene vulcanice care să genereze izvoare cu apă caldă acidă, aceasta dizolvând rapid calcarul şi redepunând-ul sub formă de travertin (tuf calcaros). Adeseori acesta se mulează încet peste plantele din comunităţile din apropiere petrifiindu-le, de unde şi numele habitatului. La noi în ţară asemenea situaţii sunt deosebit de rare şi apar la scară mică, cum ar fi in Cheile Sugaului, unde nu avem de-a face cu izvoare termale generate de fenomene vulcanice ci cu depuneri de carbonat de calciu din ape reci. Astfel, accepţiunea ecologică a habitatului este mai largă, extinzându-se la izvoarele reci din arealele muntoase stâncoase, cu apă ce se prelinge pe suprafaţa rocii în permanenţă şi unde se găsesc perniţe întinse de muşchi de pământ ce cresc direct pe stânca nudă, în primul rând specia caracteristică Cratoneurion. Muşchii de pământ ataşaţi de stâncile ude ajung şi la 40% din biomasa habitatului (pot fi prezente si pinguicula comună, saxifraga stelată, opaiţa mică, calcea calului, splinuţa aurie alpină, vărzuţa amară, pufuliţa nutantă, mărarul păros, toporaşul galben etc.).

Habitatul 6520 Fâneţe montane

In arealul munţilor de înălţime medie dar şi în cel al dealurilor înalte, acolo unde pădurea a fost defrişată din timpuri străvechi pentru a face loc păşunilor şi fâneţelor obştilor săteşti, acest tip de habitat este componenta principală a peisajului alături de pădurile de fag sau molid. Mai mult decât atât, alături de pădure el este componenta esenţială a vieţii satelor de munte şi de sub munte, fiind baza creşterii animalelor în aceste regiuni. Principalele graminee de mare valoare furajeră sunt iarba vântului, păiuşul roşu, ovăsciorul auriu, viţelarul, coada câinelui. Alături de acestea apar alte plante valoroase pentru creşterea animalelor precum lucerna galbenă, lintea pratului galbenă, măcrişul, chimenul, coada şoricelului roşie, pătrunjelul de munte, cruciuliţa lui Iacob, genţiana cruciată, garofiţa comună, garofiţa superbă. Degradarea prin suprapăşunat duce la distrugerea structurii originale, dominante devenind speciile de buruieni înalte ca şteregoaia albă, brânca ursului, ştevia alpină, pesma frigiană. Deşi nu sunt un habitat prioritar, fiind larg răspândite în munţii Europei Centrale, fâneţele montane au o diversitate biologică excepţională, mai ales în porţiunile unde sunt folosite doar pentru cosit. Se întâlnesc destul de des populaţii mari de narcise, crin sălbatic sau bulbuc galben, toate plante rare deosebite. Tot aici se află şi cele mai numeroase specii de orhidee din toate habitatele europene. Dintre acestea, la noi sunt frecvente orhideea de soc, orhideea bărbătească, orhideea pătată, orhideea de mai, papucul doamnei, poroinicul etc. Există în aceste fâneţe şi specii endemice locale sau regionale. Menţinerea acestor habitate şi a diversităţii lor biologice în cadrul peisajelor patriarhale montane în care se integrează reprezintă un obiectiv important pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale.

91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros

În timpul perioadei glaciare, acum 18.000 de ani, se cunoaşte din analizele de polen că pinul silvestru era principala specie de arbore din Europa Centrală, inclusiv din România. Odată cu încălzirea climatului s-au instalat tipurile de pădure actuale iar pinul silvestru s-a retras în turbării sau pe versanţi calcaroşi ori conglomeratici abrupţi unde se găseşte sub formă de mici populaţii relicte, deosebit de valoroase. Astfel de habitate reminiscente glaciare găsim în Cheile Bicazului, Munţii Trascăului, , Munţii Vrancei, Leaota, Cozia (pe stâncării de gneis dar cu floră calcifilă în mare parte), Vâlcan. Stratul arbustiv nu conţine specii caracteristice, în schimb covorul ierbos este alcătuit din specii din pajiştile de stâncării calcaroase.

Având în vedere suprafaţa relativ redusă a sitului şi unitatea sa geologică, fizico-geografică şi climatică, trebuie evidenţiat că toate habitatele existente se află în interdependenţă structurală şi funcţională, cu suprapuneri frecvente ale tipurilor de habitat.

 

PROIECTUL POS MEDIU “MANAGEMENT CONSERVATIV PENTRU O MINUNE A NATURII CHEILE ŞUGĂULUI-MUNTICELU” (Implementat de Clubul Montan Roman, in perioada : noiembrie 2013 – decembrie 2015)

 

Proiectul „Management conservativ pentru o minune a naturii – CHEILE ŞUGĂULUI – Munticelu” a fost finanţat prin Fondul de Dezvoltare Regională al Ministerului Mediului și Pădurilor. Acesta vizează conservarea și îmbunătăţirea biodiversităţii și a patrimoniului natural al ariilor naturale protejate de interes comunitar / naţional ROSCI0033 Cheile Șugăului – Munticelu și ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș (partea din sit care se suprapune cu Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hășmaș), prin asigurarea unui management adecvat.

Ariile naturale protejate vizate prin proiect sunt situate în partea de vest a județului Neamţ, în masivul Hășmaș, pe teritoriul comunelor Bicaz Chei și Bicazu Ardelean, la nord de cariera de calcar Bicaz Chei, pârâul Bicaz și DN 12C, Km 34.

Situl Natura 2000 ROSCI 0033 Cheile Şugăului Munticelu, cu o suprafaţă de 318 ha este situat în Nord – Estul Parcului Naţional Cheile Bicazului Hăşmaşu, având următoarele coordonate geografice: 46° 50′ 18″ latitudine nordică şi 25° 50′ 19″ longitudine estică. Aria naturală protejată de interes comunitar ROSPA 0018 Cheile Bicazului Hăşmaş este localizată în Munţii Hăşmas, având o suprapunere de aproximativ 70% cu Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș. Coordonatele geografice ale acestui sit sunt: 46° 45′ 05″ latitudine nordică şi 25° 47′ 59″ longitudine estică. Situl SPA Cheile Bicazului – Hăşmaş face obiectul unui proiect finanţat în cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu, Axa Prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, sesiunea IV de proiecte; Este vorba despre proiectul ”Plan de management integrat revizuit pe principii Natura 2000 pentru Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş”.

Obiectivele proiectului: Proiectul vizează conservarea și îmbunătățirea biodiversității și a patrimoniului natural al ariilor naturale protejate de interes comunitar/ național ROSCI0033 Cheile Șugăului Munticelu și ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș (partea din sit care se suprapune cu Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș), prin asigurarea unui management adecvat.

Obiectivul general al proiectului va fi atins prin următoarele obiective specifice:

Obiectiv specific 1 – Creşterea protecţiei şi menţinerea stării de conservare din ariile naturale protejate de interes comunitar/ național ROSCI0033 Cheile Șugăului Munticelu și ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș (partea din sit care se suprapune cu Parcul Național Cheile Bicaului – Hășmaș) în vederea dezvoltării durabile a întregii zone, prin elaborarea planului de management integrat și a planului de monitorizare.

Obiectiv specific 2 – Creșterea gradului de informare – conștientizare a publicului larg cu privire la importanța conservării biodiversității ariilor de interes comunitar/ național ROSCI0033 Cheile Șugăului Munticelu și ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș (partea din sit care se suprapune cu Parcul Național Cheile Bicaului – Hășmaș), prin construcţia infrastructurii de vizitare şi organizarea unei ample campanii de promovare, care să pună la dispoziția cetățenilor informații cu privire la impactul acţiunilor umane asupra mediului şi la măsurile de prevenire a degradării acestuia prin promovarea educaţiei ecologice.

Obiectiv specific 3 – Creşterea capacităţii instituţionale a custodelui ariilor naturale protejate de interes comunitar/ național ROSCI0033 Cheile Șugăului Munticelu și ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hășmaș (partea din sit care se suprapune cu Parcul Național Cheile Bicaului – Hășmaș), prin organizarea de sesiuni de instruire în vederea eficientizării modului de luare a deciziilor de protejare a patrimoniului natural.

Infrastructura de vizitare a ariei protejate Cheile Şugăului - Munticelu a fost realizată cu scopul de a vă ajuta să descoperiţi  elementele semnificative ale patrimoniului natural din sit: flora, fauna, habitate, formaţiuni geomorfologice şi speologice.